Meteosensibilitatea este o expresie prin care marcăm sensibilitatea omului la schimbările de vreme. Această sensibilitate se manifestă diferit la fiecare individ.

Cel mai mult resimt schimbările de vreme persoanele vârstnice, persoanele cu imunitatea slăbită, copiii și femeile însărcinate. În general femeile suportă mai greu schimbările de vreme, organismul nu este capabil să se adapteze la schimbările de presiune atmosferică sau de temperatură spre exemplu. Unele persoane se adaptează greu și la schimbările de lumină.

Ce se întâmplă cu organismul uman la schimbările bruște de vreme?

1. Temperaturi mari

Atunci crește presiunea atmosferică și apoi la modificări ale presiunii lichidelor din organismul uman. Cele mai frecvente simptome ce însoțesc epuizarea organsimului din cauza căldurii excesive sunt cârceii. Aceștia apar din cauza lipsei de minerale și vitamine și a lichidelor din organism. Apa din corp se evaporă mai rapid, vasele sanguine se dilată, astfel se produce o pierdere de lichid din fluxul sanguin. În sânge se transferă mai mult oxigen și de aceea scade cantitatea de oxigen la creier, crește pulsul, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a pompa sânge către toate organele importante din corp. Pentru un aport suficient de oxigen în organism, ca să ne răcorim mai rapid, respirăm mai puțin, digestia este încetinită, iar rinichii filtrează mai puțin și mai încet.  Organismul se epuizează treptat. Dacă pe lângă temperaturi mari apare și umiditatea mare în aer, receptorii termoregulatori de pe piele nu mai funcționează așa cum ar trebui, corpul nu mai transpiră, astfel nu se mai răcorește și organismul devine supraîncălzit și dezhidratat. Primele simptome pot fi în stările emoționale, tendința de irascibilitate, ne simțim obosiți, reacțiile sunt încetinite, și se poate ajunge la schimbări de comportament, persoana în cauză devine conflictuală, agresivă, în cele mai grave cazuri se poate ajunge la stări de colaps până la pierderea cunoștinței.

Ce este de făcut?

  • Să asigurăm treptat corpului un aport suficient de lichide. Cele mai bune sunt băturile călduțe cu un conținut de substanțe liniștitoare și răcoritoare, spre exemplu sucurile de citrice, extracte din mentă, suc de castraveți, pepene și alte fructe și legume cu un conținut ridicat de apă, care sunt ușor digerabile (temperatura potrivită pentru lichide este aproximativ 15 °C, iar în cazul în care organismul este supraîncălzit, temperatura lichidelor poate fi și mai mare de atât).
  • Sunt recomandate și apele minerale ce conțin magneziu. Acestea întăresc activitatea inimii. Alimentația ar trebui să fie ușoară și bogată în vitamine. Ar fi bine să evităm proteinele animale, dulciurile și mâncărurile grase. Se recomandă multe salate de legume și fructe.
  • Răcirea treptată a pielii, cu apă nu foarte rece, mai degrabă călduță, și să ținem cont ca răcirea să se facă din zona periferică, de la încheietura mâinii și glezne, treptat către inimă.
  • Să evităm expunerea la soare, să ne adăpostim la umbră, eventual într-o încăpere climatizată. Atenție însă la scăderea bruscă de temperatură în încăpere! Aerul trebuie răcit treptat și încet, pentru ca diferența de temperatură să nu fie foarte mare, maxim 4-5 grade Celsius. Pentru persoanele care suferă de afecțiuni cardio- vasculare este riscantă și o scădere bruscă a temperaturii, chiar și cu 1-2 grade Celsius.
  • Să ne îmbrăcăm corespunzător. Este indicat să avem îmbrăcăminte ușoară, subțire, materialul să fie bine absorbant și alb.
  • Este bine să ne înconjurăm de culori reci, care dau senzația de răcoare și liniște, spre exemplu culoarea verde.
  • Putem folosi aromaterapia, spre exemplul mirosul de eucalipt induce senzația de răcorire, dilată căile respiratorii și îmbunătăște oxigenarea organismului.

2.Răcirea bruscă a aerului, vremea rece

Vasele sanguine se contractă și astfel crește tensiunea arterială, ceea ce poate duce la infarct, sau accident vascular. Ca urmare a îngustării vaselor sanguine periferice, scad sangvinizarea mucoaselor și activitatea globulelor albe, acestea fiind responsabile de apărarea organismului.

În mediu rece le merge foarte bine virusurilor și unor bacterii. Toate acestea au ca urmare un risc mai mare de apariție a bolilor infecțioase, mai ales la căile respiratorii, dar și la căile urinare. O altă problemă care apare când e vreme rece, este predispoziția la bolile aparatului locomotor ca urmare a îngustării vaselor sanguine și a proastei sangvinizări a mușchilor (cel mai des întâlnit fenomen este cel al crampelor musculare), precum și afecțiuni ale oaselor și sistemului nervos, mai ales în zona lombară (popular spus: blocaj la spate). Răcirea repetată și netratată a organismului poate duce la formarea de anticorpi în organism poate duce la formarea de anticorpi care luptă împotriva propriului organism, ca urmare apar bolile inflamatorii, care pot afecta articulațiile, vasele sanguine și inima. Schimbările bruște de temperatură, răcirea bruscă și vântul, pot avea efecte negative asupra zonei capului, atât fizic, cât și psihic. Ca urmare apare epuizarea psihică a organismului, la insomnii, irascibilitate, frustrare și stări depresive.

Ce este de făcut?

  • Cei mai mulți receptori care reacționează la schimbările de temperatură se află în piele, de aceea pielea trebuie protejată de frig prin îmbrăcăminte adecvată, dar să îi permită respirația, astfel ajutăm aparatul de termoreglare al organismului să asigure temperatura optimă. La shimbările bruște de vreme, mai ales vara,  este necesar să asigurăm căldură în zona picioarelor și în zona gâtului, eventual și a capului, să nu subestimăm răcirea din zona lombară.  
  • Să completăm lichidele în organism cu băuturi adecvate care încălzesc corpul, spre exemplu ceai de ghimbir. Cacao sau ciocolata caldă induc o relaxare psihică. Este foarte binevenită și supa de pui cu legume. Să nu uităm de aportul de vitamine pentru susținerea imunității. Dacă este vreme ploioasă timp îndelungat, când este soare puțin, este bine să completăm aportul de vitamina D prin consum de pește, nuci, mac, ulei de mac, și alte alimente asemănătoare bogate în vitamina D. Să nu uităm de aportul de calciu sub formă de lactate, în funcție de posibilități, să nu fie reci.
  • Mișcarea este foarte bună pentru încălzirea organismului, trebuie să evităm efortul extrem.
  • Pe vremea rece trebuie să evităm locurile aglomerate precum centrele comerciale și piețele.
  • Este bine să ne înconjurăm de culori calde și vesele, ca să împiedicăm frustrarea și depresia, în special dacă vremea urâtă persistă o perioadă îndelungată.
  • Cade bine și o baie aromatică spre exemplu cu extract de cimbru sau ienupăr, respectiv cu adăugarea de esențe care induc starea de căldură și liniște.  

3. Furtunile

Deseori apar vara, iar pentru oamenii sensibili la schimbările de vreme sunt o mare povară, în special acele clipe de dinatea furtunii. Tensiunea creată în câmpul magnetic provoacă dureri de cap puternice, stres, nervozitate, iar la persoanele cu probleme de coagulare a sângelui pot apărea probleme mai serioase. Schimbările bruște de presiune atmosferică au influență negativă asupra persoanelor care suferă de probleme cardio- vasculare. De asemenea persoanele cu afecțiuni ale aparatului locomotor sau persoanele care au suferit traumatisme sau operații, simt durerile mai puternice, iar la persoanele cu membre amputate apar așanumitele dureri fantomă.

Ce este de  făcut?

  • Este recomandat să vă consultați cu medicul Dvs despre posibilitățile de utilizare a terapiilor de reducere a tensiunii din organism.
  • Sunt recomandate tratamentele naturale, cu efecte de liniștire precum levănțica.  
  • În cazul durerilor de cap este recomandat să vă căutați un loc liniștit cu o temperatură adecvată, eventual dacă este posibil, să fie izolat fonic.
ÎNCEARCĂ GRATUIT

Pin It on Pinterest

Share This